apoteoză ameţită. trop-trop

În marş scandat le tropăie copitele. din chemări se -nalţa ca îngeri cu zimţi şi aşa înaripaţi sar garduri de lună şi calcă totu` in urmă. şi mândri se iuţesc, înaintează. sunt toţi plini, îmbătaţi cu emfază.

Ideea? unde-i ideea? ah, nu-s cai. nici semizei. sunt muşte mai degrabă, muşte cu dinţi ori vânători suprarealişti.

În zbor infirm de anonimi zănateci, cad în batjocura luminii stricate. rămân senini, virtuoşi şi merg tot mai departe, ţinând în piept un embrion de arte. ha! e stearpă rasa. stearpă de idei şi nimicita chiar în înţelesul ei. căci n-are.